Excelenţa Voastră Nunţiu Apostolic,

Înaltpreasfinţia Voastră,

 Cred că momentele de rugăciune comună şi mai ales dialogul interconfesional sunt paşi importanţi înspre menţinerea unui climat de pace socială atât de vital în orice societate europeană.

Cred că nu greşesc afirmând că România este un exemplu pozitiv de pace interconfesională şi interreligioasă, într-o Europă contemporană în care identitatea creştină a cetăţenilor este din ce în ce mai puţin asumată.

În cazul ţării noastre, peste 99 % din populaţia rezidentă îşi asumă calitatea de creştin, conform Recensământului Populaţiei din anul 2011.

Democraţia europeană are de suferit atunci când societatea civilă nu reuşeşte să îşi coaguleze toate forţele sale şi să implice un număr cât mai mare de cetăţeni în sensul înfăptuirii binelui comun. Orice democraţie se întemeiază pe o societate civilă dinamică şi puternică. Comunităţile religioase sunt organizaţii ale societăţii civile întemeiate pe două principii constituţionale fundamentale, anume dreptul la liberă asociere şi mai ales libertatea religioasă.

Binele comun al unei societăţi, aşa cum este definit atât în doctrina socială catolică încă din secolul al XIX-lea, cât şi, ulterior, în tradiţia democratică europeană nu poate fi redus la bunăstarea materială. Tocmai de aceea, cred că Bisericile trebuie să asume, într-o atmosferă de pace interreligioasă, capacitatea de a mobiliza întreaga societate înspre înfăptuirea binelui comun.

Biserica Catolică sub conducerea Sanctităţii Sale Papa Francisc I, cât şi celelalte culte religioase nu contenesc să atragă atenţia asupra necesităţii preţuirii libertăţii religioase şi a misiunii sociale a Bisericii.

Sper ca această tradiţie a celebrării Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Credinţei să continue an de an şi mai ales să atragă atenţia societăţii asupra vitalităţii sociale a cultelor religioase din România. 

Victor Opaschi

Secretar de Stat